Conţinut
Sindromul burnout sau sindromul de uzură profesională este o situație caracterizată prin epuizare fizică, emoțională sau mentală care apare de obicei din cauza acumulării de stres la locul de muncă sau legată de studii și care apare mai frecvent la profesioniștii care trebuie să se ocupe de presiune și responsabilitate constantă, cum ar fi profesorii sau profesioniștii din domeniul sănătății de exemplu.
Deoarece acest sindrom poate duce la o stare de depresie profundă, este foarte important să luați măsuri pentru prevenirea acestuia, mai ales dacă încep deja să apară primele semne de exces de stres. În aceste cazuri, este extrem de important să consultați un psiholog pentru a afla cum să dezvoltați strategii care ajută la ameliorarea stresului și a presiunii constante.
Simptomele sindromului Burnout
Sindromul Burnout poate fi identificat mai frecvent la persoanele a căror activitate implică contactul cu alte persoane, cum ar fi medicii, asistentele medicale, îngrijitorii și profesorii, de exemplu, care pot dezvolta o serie de simptome, cum ar fi:
- Sentiment constant de negativitate: este foarte frecvent ca persoanele care se confruntă cu acest sindrom să fie constant negative, de parcă nimic nu va funcționa.
- Oboseală fizică și psihică: persoanele cu sindromul Burnout prezintă de obicei oboseală constantă și excesivă, care este dificil de recuperat.
- Lipsa de voință: o caracteristică foarte comună a acestui sindrom este lipsa motivației și a dorinței de a face activități sociale sau de a fi alături de alte persoane.
- Dificultăți de concentrare: Oamenilor le poate fi, de asemenea, dificil să se concentreze asupra muncii, sarcinilor zilnice sau conversației simple.
- Lipsa de energie: Unul dintre simptomele care se manifestă în sindromul Burnout este oboseala excesivă și lipsa de energie pentru a menține obiceiuri sănătoase, cum ar fi mersul la sală sau somnul regulat.
- Sentiment de incompetență: Unele persoane pot avea senzația că nu fac suficientă muncă și ieșire din muncă.
- Dificultate de a-i plăcea aceleași lucruri: De asemenea, este normal ca persoana să simtă că nu-i mai plac aceleași lucruri care îi plăceau, cum ar fi să faci o activitate sau să faci un sport, de exemplu.
- Prioritizați nevoile altora: persoanele care suferă de sindromul Burnout pun de obicei nevoile altora înaintea lor.
- Modificări bruște ale dispoziției: O altă caracteristică foarte frecventă sunt schimbările bruște ale dispoziției, cu multe perioade de iritare.
- Izolarea: Datorită tuturor acestor simptome, persoana are tendința de a se izola de persoanele importante din viața sa, precum prietenii și familia.
Alte semne frecvente ale sindromului Burnout includ luarea unui timp îndelungat pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale, precum și lipsa sau întârzierea la muncă de multe ori. În plus, atunci când luați o vacanță, este obișnuit să nu simțiți plăcere în această perioadă, revenind la muncă cu senzația de a fi încă obosit.
Deși cele mai frecvente simptome sunt psihologice, persoanele care suferă de sindromul Burnout pot suferi deseori de dureri de cap, palpitații, amețeli, probleme de somn, dureri musculare și chiar răceli, de exemplu.
Cum se confirmă diagnosticul
Adesea, persoana care suferă de Burnout nu poate identifica toate simptomele și, prin urmare, nu poate confirma că se întâmplă ceva. Astfel, dacă există suspiciuni că ați putea suferi de această problemă, este recomandabil să cereți ajutor unui prieten, membru al familiei sau altei persoane de încredere pentru a identifica corect simptomele.
Cu toate acestea, pentru a pune diagnosticul și a nu mai avea îndoieli, cel mai bun mod este să mergeți cu o persoană apropiată de un psiholog pentru a discuta simptomele, a identifica problema și a ghida cel mai adecvat tratament. În timpul sesiunii, psihologul poate folosi și chestionarulInventarul Maslach Burnout (MBI), care are ca scop identificarea, cuantificarea și definirea sindromului.
Faceți următorul test pentru a afla dacă aveți sindromul Burnout:
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
Începeți testul
Slujba mea (pentru mine) este o provocare provocatoare.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Nu-mi place să servesc unii studenți, clienți sau să am contact cu alte persoane din munca mea.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cred că clienții sau studenții mei sunt de nesuportat.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Sunt îngrijorat de modul în care am tratat unii oameni la locul de muncă.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Munca mea este o sursă de împlinire personală.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cred că rudele elevilor sau clienților mei sunt plictisitoare.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cred că-mi tratez indiferența clienții, studenții sau colegii de muncă.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cred că sunt saturat de munca mea.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Mă simt vinovat de unele dintre atitudinile mele la locul de muncă.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cred că slujba mea îmi dă câteva lucruri pozitive.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Îmi place să fiu ironic cu unii dintre clienții, studenții sau colegii mei.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Am remușcări pentru unele dintre comportamentele mele la locul de muncă.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Etichetez și clasific clienții sau studenții în funcție de comportamentul lor.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Slujba mea este foarte plină de satisfacții pentru mine.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cred că ar trebui să-mi cer scuze unui student sau client pentru munca mea.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Mă simt obosit fizic la slujba mea.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Simt că sunt foarte obosită la serviciu.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Simt că sunt uzată emoțional.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Sunt încântat de munca mea.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Mă simt rău în legătură cu unele lucruri pe care le-am spus sau le-am făcut la locul de muncă.
- Nu
- Rar - de câteva ori pe an
- Uneori - se întâmplă de câteva ori pe lună
- Adesea - se întâmplă mai mult de o dată pe săptămână
- Foarte des - se întâmplă zilnic
Cum ar trebui să fie tratamentul
Tratamentul sindromului Burnout ar trebui să fie ghidat de un psiholog, dar de obicei sunt recomandate ședințe de terapie, care vor contribui la creșterea percepției controlului în fața situațiilor de muncă stresante, pe lângă îmbunătățirea stimei de sine și dezvoltarea instrumente care ajută la controlul stresului. În plus, este important să reduceți suprasolicitarea sau studiile, reorganizând obiectivele mai exigente pe care le-ați planificat.
Cu toate acestea, dacă simptomele persistă, psihologul poate recomanda unui psihiatru să înceapă să ia medicamente antidepresive, cum ar fi Sertralina sau Fluoxetina, de exemplu. Înțelegeți cum se face tratamentul sindromului Burnout.
Posibile complicații
Persoanele care au sindromul Burnout pot avea complicații și consecințe atunci când nu încep tratamentul, deoarece sindromul poate interfera în mai multe domenii ale vieții, cum ar fi fizic, de muncă, familial și social, și pot fi, de asemenea, mai mari șansa de a dezvolta diabet, hipertensiune arterială, dureri musculare, cefalee și simptome depresive, de exemplu.
Aceste consecințe pot face necesar ca persoana să fie internată la spital pentru ca simptomele să fie tratate.
Cum să eviți
Ori de câte ori apar primele semne de epuizare, este important să vă concentrați asupra strategiilor care ajută la reducerea stresului, cum ar fi:
- Stabiliți obiective mici în viața profesională și personală;
- Participă la activități de petrecere a timpului liber cu prietenii și familia;
- Faceți activități care „fug” de rutina zilnică, precum mersul pe jos, mâncarea într-un restaurant sau mersul la cinema;
- Evitați contactul cu persoane „negative” care se plâng în mod constant de ceilalți și lucrează;
- Vorbește cu cineva de încredere despre ceea ce simți.
În plus, exercițiile fizice, cum ar fi mersul pe jos, alergatul sau mersul la sală, timp de cel puțin 30 de minute pe zi, ajută, de asemenea, la ameliorarea presiunii și la creșterea producției de neurotransmițători care sporesc senzația de bine. Prin urmare, chiar dacă dorința de a face mișcare este foarte scăzută, ar trebui să insistăm să ne exercităm, invitând un prieten să meargă sau să meargă cu bicicleta, de exemplu.